Copilăria este o epocă de aur
Nu doar pentru că totul este o descoperire imensă în ochii copiilor, dar și pentru că avem mama și tata care să ne protejeze și să ne călăuzească. Indiferent de ce avem nevoie, orice obstacol vine pe calea noastră, știm că ne putem baza pe ei.
Odată cu creșterea noastră, siguranța în ei începe să diminueze
Lumea devine mai complicată și problemele nu mai sunt atât de simple de rezolvat. Dar mai presus de toate, ei, eroii noștri, încep să-și piardă „superputerile”, energiile și vigoarea și atâta timp cât suntem noi, trebuie să avem grijă de ei.
Este greu de acceptat faptul că părinții noștri devin bătrâni
Deci, inițial suntem iritați de acele mici limitări care, cu fiecare an ce trece încep să apară în ei. Suntem conștienți de faptul că anii trec și pentru ei, parul lor devine gri, ridurile încep să apară pe față, totuși ne deranjează că nu mai pot reacționa cu promptitudinea și în autonomie rezolvarea problemelor noastre. Ca și cum am cere inconștient aceeași atenție ca atunci când eram copii, aceeași protecție ca pe timpul copilăriei noastre. Dacă încep să uite și trebuie să ridici vocea ca să te aude, nu este o neglijență față de noi…
În ochii părinților noștri vom rămâne tot copii lor
Și atunci când începem să constatăm aceste schimbări, începem să ne îngrijorăm. Și atunci din copii devenim părinții părinților noștri.
A avea grijă de părinții noștri nu înseamnă doar să avem grijă de sănătatea lor, ci și să-i ținem departe de grijile și durerile, mari și mici, ale vieții. Deci nu le mai spunem problemele noastre, despre dificultățile din familie, despre problemele cu copiii noștri . Pe scurt, vom ascunde realitatea, nemulțumirile și suferințele noastre atât din punct de vedere fizic cât și emoțional.
Nu vom putea aștepta ca ei să ne rezolve probleme, ci va trebuie să ne mulțumim cu un zâmbet și o îmbrățișare. Dar știm că este corect pentru că și ei au în cele din urmă dreptul să se simtă obosiți și să fie îngrijiți de copiii lor.
Pe de altă parte, să ne simțim recunoscători, pentru că astfel le putem oferi puțină atenție și sprijin pe care ei ni l-au oferit cu atât de multă dragoste.
