Yvette Larsson este o suedeza de 42 de ani care a venit pentru prima data in Romania in urma cu 29 de ani, intr-o vacanta, pe litoral, impreuna cu parintii si bunicii. In 2011 a revenit, convinsa fiind de un prieten de-al ei roman. Atunci s-a indragostit iremediabil de Romania si a decis ca vrea sa promoveze aceasta tara. “Am realizat ca asta este destinul meu. Nu pot sa explic. Pur si simplu simt ca trebuie sa fac lucrul asta”. Si se pare ca la asta lucreaza de atunci si pana in prezent.
Iata ce scrie Yvette Larsson pe blogul personal:
“Cum este posibil ca intr-o tara privita cu atata suspiciune sa fiu primita cu atata ospitalitate si caldura? Vorbesc despre cat de bine ii primesc romanii pe oaspeti si pe straini in casa si in tara lor si despre cat de bine ma simt atunci cand ma aflu in Romania sau printre romanii din strainatate, scrie livetrending.ro.
Daca este o trasatura care iese in evidenta, in ceea ce priveste intalnirile mele cu romanii din 1985 incoace, aceasta este ospitalitatea. Cu ceva timp in urma, a circulat pe internet fotografie unei femei batrane de la tara. Statea pe prispa casei sale. In maini avea mere si le oferea.
Daca un roman are doua mere, ii va oferi unul dintre ele sau pe amandoua unui trecator, unui oaspete, unui strain. Aceasta imagine incapsuleaza ospitalitatea romanilor, asa cum am trait-o eu.
Nu stiu daca este adevarat ca oamenii care au cel mai putin ofera cel mai mult. Este concluzia pe care am tras-o in timpul celor patru ani si jumatate in care am stat cu un picior in Romania si cu unul in Suedia.
Nu este dovedit stiintific, dar impresia mea este ca romanii sunt mereu cei care ofera, fara indoiala, un loc de stat, o masa de mancat, un scaun pe care sa sezi, un zambet intr-o zi ploioasa si o gluma cand lucrurile devin dificile.
Romanii sunt cei care, atunci cand cer cu imprumut un cantar ca sa imi cantaresc geamantanul inainte de a merge la aeroport, imi vor da nu doar un cantar cu imprumut, ci si 10 chiftele pe care sa le mananc.
Romanii sunt cei care roaga un prieten al unui prieten sa ma ia in mijlocul noptii de la aeroportul Henri Conda cand sosesc din Suedia la o ora imposibila, in cazul in care nu o pot face ei insisi. Nu ma lasa niciodata sa iau autobuzul spre oras.
Romanii sunt cei care nu-mi ofera doar cateva alune si imi dau o punga intreaga. Ofera din abundenta. Intotdeauna. Toti.
Romanii sunt cei care se duc la piata de cinci ori in timpul saptamanii ca sa imi ia toate mancarurile preferate, sa faca un pachet, sa se duca la autocar la trei dimineata si sa mi-l trimita in Suedia. Imaginati-va fericirea mea cand deschid pachetul in Helsigborg, Suedia, si gasesc zacusca, hrean, ceapa, usturoi, ciocolata ROM, vin, dulceata de ardei iute, carnati si pufuleti.
Cand eram adolescenta si ii scriam prietenului meu prin corespondenta din Romania, imi trimitea intotdeauna cadouri de ziua mea. Se intampla la sfarsitul anilor ’80 si ma intrebam intotdeauna de unde vin aceasta ospitalitate si aceasta disponibilitate de a darui. Este atat de naturala si atat de omniprezenta cand esti in Romania. Sa cresti printre oameni care se ajuta unul pe celalalt creeaza o comunitate care este, fireste, amabila si dispusa sa ajute. Asta reprezinta romanii pentru mine, o comunitate amabila si dispusa sa ajute.
Ce s-ar intampla daca politicienii ar avea grija de populatia lor uimitoare? Acest lucru ar fi foarte puternic. Ma gandesc la o tara, Romania, care are putea sa fie pe picioarele ei, la resursele naturale, clima, agricultura si oameni muncitori care ar putea construi aceasta tara.
Da, Romania ar putea fi un urias WOW. Totul este acolo. Adauga muntii, Delta Dunarii, marea, traditiile minunate care au fost pastrate, datele care pot invata restul lumii ce inseamna sustenabilitatea reala. Da, sper ca Romania se va ridica la adevaratul ei potential. Sper ca oamenii se vor strange impreuna si vor lupta impotriva coruptiei.
Daca puterea satului romanesc, puterea comunitatii care exista acolo, prin traditii, ar putea fi transferata pentru a crea comunitati puternice in asezari urbane si pentru a lupta impotriva coruptiei?
De ce este nevoie pentru a provoca schimbarea? Un lider puternic care sa paveze drumul? Mai multe initiative locale adunate impreuna? Curajul de a te ridica si a spune nu, unul cate unul, in fiecare situatie?
Luand in considerare contextul, provocarile zilnice pe care le intalnesti cand locuiesti in Romania, istoria recenta, sunt si mai uimita de ospitalitatea acestor oameni. Daca te uiti la modalitatea in care romanii sunt intampinati adesea cu suspiciune atunci cand incearca sa isi construiasca o viata mai buna in strainatate, da, ospitalitatea romanilor este un adevarat semn de putere si de frumusete. O dovada ca, indiferent ce incercari ii lovesc, inima lor bate inca pentru umanitate. ”
Sursa: sevedetot.ro
