“Să nu cerşeşti iubirea, niciodată,
Nu-ngenunchea la uşi ce s-au inchis,
Iubirea nu-i iubire de-i forțată
Nu mai sufla în focul ce s-a stins!
Fereşte-te cu lacrimi a deschide,
Un lacăt carui cheie tu ai fost,
Iubirea ce ți-i dată te va prinde,
Chiar de-n pământ ți-ai face adăpost!
Nu mai deschide răni ce-au fost închise,
Nici nu umbla prin lăzi cu amintiri,
Iubirea nu o cumperi doar cu vise,
Nici n-o alungi cu spini de trandafiri!
Să n-o cerşeşti, cândva ea o sa vină,
Şi iernile-ți va face primăveri,
Ea este soare, apă, e lumină,
Te caută, te-aşteaptă, doar să speri!
Să nu cerşeşti iubirea, niciodată…”
de Licuta Pantia