Munca în zi de sărbătoare atrage sărăcia şi alte necazuri e în viața omului! Caz real, cutremurător:
Erau doi cizmari. Unul avea copii mulţi, femeie, tată şi mamă şi mergea la biserică în fiecare Duminică. Şi toate îi mergeau bine. Celălalt nu mergea la biserică, ci lucra şi Duminica, şi nu putea să se conducă nici pe sine. De aceea, invidiindu-l pe fratele său care îi era nesuferit, i-a zis cu mânie: „De unde şi cum te-ai îmbogăţit? Pentru că eu muncesc mai mult decât tine, şi cu toate acestea am sărăcit”. Însă fratele său, ca să-l facă pe el să meargă la biserică, i-a zis: „Iată, eu merg întotdeauna la biserică şi, mergând, aflu aur aruncat pe cale; şi de atunci, câte puţin, m-am îmbogăţit. Dacă vei vrea ca să mergem împreună, orice vom găsi vom împărţi în jumătate”. Iar acela, crezând, a început a merge după dânsul; şi, mergând el la biserică totdeauna, i-a binecuvântat Dumnezeu şi s-a îmbogăţit.
După un timp i-a zis bunul său frate: „Oare ştii, frate, cât de mult ţi-a folosit un cuvânt de îndemn pentru Dumnezeu şi averea ta? Să mă crezi pe mine că nimic n-am găsit pe cale, pentru că ţi se părea că eu după aur umblu. Dar pentru că Dumnezeu a zis: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, şi toate celelalte se vor adăuga vouă”, pentru aceea ţi-am vorbit ţie. Deci, chiar de am şi minţit, iată că n-am greşit, fiindcă tu te-ai îmbogăţit”.
Cum se ţine o sărbătoare
„În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar.“ Mai multe despre cum se ţine o sărbătoare, în interviul cu pr. Marius Cătălin Antohi, protopop al Protopopiatului Huşi şi paroh la Biserica „Sfântul Ilie“ din Huşi.
Părinte protopop, care sunt restricţiile pe care le impune o sărbătoare? Ce ar trebui şi ce nu ar trebui să facem în zilele de sărbătoare?
În zilele de sărbătoare trebuie ca, înainte de toate, să mergem la biserică şi să ne rugăm. Avem, de asemenea, datoria de a face milostenie, de a cerceta pe cei bolnavi şi în nevoie. În zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Ar fi absurd să reproşăm cuiva că în zi de sărbătoare şi-a adăpat animalele şi le-a hrănit sau că şi-a încălzit mâncarea pentru a sta la masă ori că şi-a făcut ceva de mâncare, de exemplu o salată.
Se poate ajunge, dintr-o teamă exagerată de a nu greşi, la a-ţi interzice necesităţile zilei, de exemplu un duş sau călcatul unor haine în zi de sărbătoare – când intervine, de fapt, păcatul?
Cum spuneam, în zi de sărbătoare este bine să ne ferim a lucra în afară de ceea ce este absolut necesar. Păcatul apare atunci când săvârşim o lucrare care nu este absolut necesară în zi de sărbătoare, dintr-o rea intenţie, conştienţi fiind că încălcăm nişte îndrumări ale Bisericii.
Nu este obligatoriu să ţinem sărbătorile cu cruce neagră. Care este diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cele cu cruce neagră? Diferenţa între sărbătorile cu cruce roşie şi cruce neagră, din punct de vedere liturgic, este dată de bogăţia şi solemnitatea slujbelor, aşa cum le găsim în cărţile de cult.
Astfel avem:
Sărbători mari – praznicele împărăteşti, sărbătorile Maicii Domnului şi ale sfinţilor mai importanţi. Aceste sărbători au cea mai desfăşurată slujbă: Vecernie Mică, Vecernie Mare, Litie, Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare la Utrenie. În calendare, semnul distinctiv pentru importanţa slujbei este crucea roşie încadrată de cerc sau paranteze;
Sărbătorile sfinţilor cu priveghere şi polieleu – spre deosebire de cele mari, acestea nu sunt însoţite de pre şi postserbări (înainteprăznuire şi odovanie). În calendare sunt marcate cu o cruce roşie sau neagră cu o singură paranteză;
Sărbătorile sfinţilor fără priveghere – acestea nu au Vecernie Mică, dar au Polieleu, Evanghelie şi Doxologie Mare. În calendare sunt marcate cu o cruce simplă;
Sărbători ale sfinţilor mai puţin însemnaţi. Sunt de două feluri: cu sau fără Doxologie Mare la Utrenie. În calendare sunt marcate cu cruce neagră;
Accentuez faptul că în zilele cu cruce roşie este bine să ne ferim a lucra ceea ce nu este absolut necesar. Sărbătorile cu cruce neagră nu este obligatoriu să le ţinem, aşa cum avem poruncă să le ţinem pe cele cu cruce roşie. Crucea neagră vrea să ne arate ca este vorba de un sfânt mai important cu o slujbă puţin diferită de zilele de rând. Desigur, dacă avem totuşi evlavie pentru un sfânt trecut cu cruce neagră şi vrem să ţinem ziua lui ca pe o sărbătoare cu cruce roşie, nu greşim.
Când începe şi când se termină o zi de sărbătoare din punct de vedere liturgic? Acesta este intervalul în care nu se lucrează? Din punct de vedere liturgic, o zi de sărbătoare începe din seara precedentă, odată cu slujba Vecerniei, şi se termină cu slujba Ceasului IX din după-amiaza sărbătorii respective. Teoretic, acesta este intervalul în care nu se lucrează.
Sursa: Locuri Sacre
