Unul din șapte decese este produs de un accident vascular cerebral (AVC). Mii de români zac paralizați de pe urma AVC. După cancer și SIDA, este una dintre cele mai de temut și mai invalidante boli care afectează lumea modernă.
Deși toată lumea știe că accidentele cerebrale vasculare în general duc la paralizia parțială a corpului, ele mai pot cauza și alte dificultăți. De exemplu, ele pot cauza orbirea, dificultăți în vorbire sau auzire și probleme severe de personalitate sau memorie. Problemele reale care au loc depind de partea vătămată a creierului. Riscul atacului cerebral crește proporțional cu nivelul global al colesterolului și, în special, cu cel al colesterolului de tip LDL. Trigliceridele au sporit la rândul lor riscul atacului cerebral. Pe de altă parte, nivelul ridicat al colesterolului HDL benefic a redus riscul atacului cerebral și al atacului de cord. Produsele animale sunt principalele surse de colesterol (carnea, lactatele, ouăle).
Zonele aspre, rugoase, de pe suprafața internă a peretelui arterial devin adevărate răsadnițe pentru formarea de cheaguri și plăci ateromatoase. Atunci când obstrucția devine completă, se spune că artera s-a trombozat. Uneori, fragmente de plăci ateromatoase sau de cheaguri se desprind din alte părți ale sistemului circulator și călătoresc o dată cu sângele, ajungând în arterele mai mici din creier, pe care le obstruează. Aceste fragmente se numesc emboli. Aproximativ 85% din totalul AVC sunt produse prin obstrucția trombotică sau embolică a arterelor cerebrale. Restul accidentelor vasculare sunt produse de hemoragii. Cea mai mare parte a acestora sunt legate de coexistența unor valori nepermis de mari ale tensiunii arteriale, care forțează sângele să iasă prin fisurile din pereții arteriali.
Cum prevenim accidentul vascular cerebral?
- Adoptați o alimentație săracă în grăsimi nesanatoase și colesterol și bogată în fibre (fructe, legume proaspete, sucuri din fructe si legume).
- Eliminați din alimentație produsele lactate. Majoritatea acestora sunt bogate în colesterol și grăsimi nesanatoase, contribuind la formarea plăcii ateromatoase din interiorul vaselor de sânge.
- Consumul excesiv de sare poate mări tensiunea arterială și riscul atacului cerebral la mulți oameni. Dacă sunteți supraponderal, riscul este sporit. Concentrația înaltă de sodiu face că vasele sanguine din creier să fie mai permeabile și mai vulnerabile la fisurare, consecința fiind vărsarea sângelui în creier. În nordul Japoniei și în districtul Evans din Georgia SUA, cele două locuri din lume unde se consumă cantitatea cea mai mare de sare din lume pe cap de locuitor, excesul de sare se asociază cu ratele ridicate de deces prin accident vascular cerebral. Folosiți cat mai puțină sare sau chiar eliminați-o, cel puțin o perioadă de timp. În regiunile lumii în care ingestia de sare este redusă, hipertensiunea este practic necunoscută. Înlocuiți sarea cu plante aromatice: cimbru, busuioc, oregano, mărar, leuștean, schinduf, etc.
- Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea și distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteina din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea și fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporește de trei ori riscul atacului cerebral și de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal și la depresie. Absența acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumați deci alimente bogate în acid folic: suc de portocale, legume, verdețuri, migdale, avocado.
- Renuntați la fumat! Fumatul contractă vasele de sânge. Fiecare al șaselea deces produs prin AVC este direct legat de fumat.
- Verificați-vă regulat valorile tensiunii arteriale. Hipertensiunea nu dă nici un simptom, strecurându-se astfel pe nesimțite în viața unei persoane. Nu uitați că hipertensiunea crește cu 800% riscul de a suferi un AVC. Chiar și creșterile ușoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral.
- Normalizați-vă greutatea corporală. Obezitatea favorizează aterosleroza, hipertensiunea și majoritatea formelor de diabet, toate predispunând la accidente cerebrale.
- Noi dovezi uimitoare arată că practicarea moderat intensă de exerciții fizice reduce riscul atacului cerebral cu uimitoarea cifră de 50%. Aceasta înseamnă o oră pe zi de mers vioi, 5-6 zile pe săptămână. Cercetătorii cred că activitatea fizică descurajează formarea cheagurilor de sânge, reduce tensiunea arterială și greutatea, toți aceștia fiind factori legați de favorizarea producerii atacului cerebral. Adoptați un program regulat de exerciții fizice actual, în funcție de toleranța individuală.
- Clima rece determină îngroșarea sângelui, mărind posibilitatea formării de cheaguri și determină creșterea tensiunii arteriale. Îmbrăcați bine extremitățile, în așa fel încât să le simțiți puțin calde.
- Miniatacurile cerebrale și inflamarea vaselor cerebral sunt implicate în Alzheimer. Unul sau două atacuri cerebrale minore în părțile strategice ale creierului sporesc riscul demenței de tipul Alzheimer de peste 20 de ori.
- Când nivelul stresului este ridicat se eliberează adrenalină, cortizon și alți hormoni. Hormonii aceștia cresc presiunea sângelui și oxidarea grăsimilor în sânge. Chiar și o depresie ușoară va duce la creșterea hormonilor de stres și face sângele mai vâscos și mai predispus să formeze cheaguri. Schimbați-vă mentalitatea și stilul de viață tracasant. Eliberați-vă de emoțiile negative (supărare, îngrijorare, tristețe, nemulțumire, frică etc. care vă pot distruge. Învățați să vă predați viața, îngrijorările și toate problemele ce vă strivesc unui Dumnezeu care vă iubește și care are soluții pentru tot ce va frământă. Încredeți-vă în El, altfel veți capota! Studiați Biblia și învățați să vă rugați.
Cum poate alimentatia ameliora efectele unui accident vascular cerebral?
Fructele și legumele vă pot feri de atacuri de cord sau de accidente vasculare cerebrale, ori chiar ajută la „degajarea” arterelor după un atac de cord, susțin mulți cercetători. Un studiu făcut la Harvard a arătat că femeile care au mâncat un morcov pe zi, au fost cu 68% mai puțin predispuse la atacuri cerebrale, decât cele care au mâncat morcovi doar o dată pe lună! Și spanacul este extrem de eficient în combaterea atacului cerebral. Elementul comun din legume în combaterea atacului cerebral este antioxidantul beta-caroten. Imaginați-vă cum s-ar comporta organismul dacă ați folosi numai fructe și legume crude, suplimentate de sucuri naturale! Organismul s-ar reface uimitor de repede și sănătatea dvs. ar înflori.
În cazul în care ați avut deja un atac cerebral, după ce ați ieșit din starea acută (o situație care are nevoie de terapie intensivă și de specialitate), cea mai bună soluție pentru recuperare este adoptarea unui regim vegetarian bazat pe fructe, legume și verdețuri crude, care va debuta cu o cură de sucuri (7-21 de zile). După aceea, continuați cura adăugând salatele de crudități și alte preparate ale bucătăriei fără foc. Ideal ar fi o perioadă de 3-6 luni. Este benefic un program regulat de mese. Două mese pe zi este cel mai bun program și nimic între mese, iar ultima masă ar fi ideal să nu fie după orele 16 (mai ales dacă persoana este supraponderală). Înainte cu 30 de minute de fiecare masă se va consuma un pahar de suc (urzică, păpădie, orz verde, lămâie, grape-fruit, țelină, fructe de sezon, etc.). Se pot consuma fulgi și germeni de cereale, iar din semințe și oleaginoase, cantități potrivite: semințe de floarea-soarelui, susan, dovleac, nuci, migdale (nepreparate termic).
S-a dovedit că vitamina E este esențială pentru funcționarea neurologică normală. Datorită capacității vitaminei E de a restaura parțial sănătatea carotidei, nu ne surprinde să găsim dovezi că vitamina E previne atacurile cerebrale. Alimentele cele mai bogate în vitamina E sunt: fructele oleaginoase (nuci, alune și migdale), avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate și nerafinate, lăptuci, spanac, orez brun, semințe încolțite.
Vitamina C previne declinul mintal în principal prin combaterea bolilor cerebrovasculare și a atacurilor cerebrale. Vitamina C este mai mult decât un antioxidant; ea înlesnește transmiterea mesajelor în creier. Consumați alimente bogate în vitamina C: măceșe, pătrunjel, kiwi, coacăze negre, lobodă, ardei, urzici, broccoli, conopidă, varză, portocale, lămâi, grape-fruit, spanac, ridichii, varză, roșii, mazăre, fragi.
Cercetarea științifică a descoperit că vitaminele A și C, luate împreună cu o substanță naturală numită rutină, scad riscul atacurilor cerebrale cu 75%! Rutina se găsește în lămâie. Este un exemplu din clasa de substanțe cunoscute ca bioflavonoide, care se găsesc în pulpa acestui fruct. Consumați lămâi, grapefruit și alte citrice cu tot cu pulpa. De asemenea, cantități considerabile ale acestui aminoacid (rutină) se găsesc și în polen.
Coenzima Q10 este o substanta secretata de organism in mod natural, cu dubla actiune. Pe de-o parte, te ajuta sa fii energica, iar pe de cealalta parte are un efect antioxidant puternic, protejand organismul de efectele nocive ale radicalilor liberi care distrug celulele sanatoase. In acest fel, coenzima Q10 actioneaza si pentru incetinirea procesului de imbatranire, mentinand sanatatea inimii, a creierului, intarind sistemul imunitar si prevenind aparitia cancerului. Consumați alimente bogate în coenzima Q10: uleiurile reprezinta o sursa buna (uleiul de soia, cel de rapita, de susan, de masline, de seminte de bumbac si de porumb, uleiul din floarea si cel de sofranel), diferite tipuri de nuci (alune, migdale, fistic, nuci verzi) sau diverse tipuri de seminte (de susan, de exemplu). Coenzima Q10 se gaseste si in surse vegetale, printre cele mai importante dintre aceastea numarandu-se spanacul, usturoiul, conopida, broccoli, cartofii dulci, morcovii si ardeiul gras.
Pătrunjelul și citricele conțin o grupă de substanțe numite cumarine care împiedică apariția trombușilor (cheagurilor sanguine). Consumați aceste alimente din belșug.
Ceapa previne formarea de cheaguri, fluidifică sângele și ajută la reglarea tensiunii arteriale. Folosiți-o din belșug
Alcina-un extract din usturoi are capacitatea să relaxeze mușchiul cardiac. În acest fel, aritmia cardiacă se reduce semnificativ. Cea mai uimitoare calitate a alcinei este capacitatea sa de a reduce nivelul de colesterol negativ. Usturoiul conține și niște substanțe numite sufide care au capacitatea de a scădea tensiunea arterială și a preveni formarea de cheaguri (trombuși).
In recuperarea după infarct sau după accident vascular mierea este foarte benefica, este bine sa se includa in alimentatie în primele zile. Ea conține nu doar vitamine, minerale și enzime, ci și calorii foarte ușor asimilabile, care trec ușor din tubul digestiv în circulația sanguină, fară a mai lua, prin procesul digestiv, din energia organismului și așa slăbit. Pentru un bolnav ce a suferit un atac de cord recent ori a avut un accident vascular în urma căruia se confruntă cu o paralizie mai mult sau mai puțin gravă mierea aduce o binefacere extraordinară. Se consumă zilnic 1-6 linguri.
Consumul de pulbere din semințe de in (3 lingurițe zilnic) sau 2 linguri de ulei de in este de asemenea recomandat de specialisti, fiind o sursă alimentară bogată de acizi grași omega-3, care au efecte pozitive în combaterea procesului aterosclerotic.
Riscul de accident vascular cerebral de orice cauză poate fi redus prin consumarea zilnică a 5-7 nuci sau a unei jumătăți de ceașcă de fasole soia gătită.
Cura cu grâu încolțit: consumați 3-4 linguri de grâu încolțit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteți consuma în salatele de fructe și legume sau sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.
Semințele de dovleac, de floarea-soarelui, semințele de in, migdalele și nucile – alimente care sunt sănătoase reconstituente în cazul acestei boli.
Pulbere de semințe de Schinduf – se consumă 1 linguriță de pulbere de 4-5 ori pe zi. Semințele de Schinduf au un efect anabolizant puternic (ajută la creșterea forței și masei musculare), stimulează procesele de regenerare din organism sunt un puternic stimulent neuromuscular, măresc capacitatea de efort, reglează asimilația nutrienților și pot fi folosite în subponderalitate, deficiențe de asimilație, diferite forme de anemie, atrofie musculară, convalescentă, anorexie. .
Cura cu fulgi de drojdie inactiva – acestia reglează nivelul colesterolului sanguin, aduce la valorile normale tensiunea arterială, favorizează activitatea miocardului și îmbunătățește funcțiile cerebrale. Se administrează în fiecare lună 15-20 zile, câte 2-3 lingurițe de fulgi de drojdie proaspătă pe zi ca adaos în salate.
Doctorul David White de la Universitatea Nottingham, Anglia, a descoperit că Adoxynolul (AND) – un extract din semințe de struguri ce conține cel mai puternic bioflavonoid cunoscut, reduce colesterolul LDL oxidat și formarea celulelor spongioase. În urma unor teste clinice extinse, el a conchis că AND oferă cea mai bună protecție împotriva aterosclerozei. AND fortifică vasele de sânge și le împiedică să plesnească, aceasta fiind adeseori cauza pentru cheagurile provocatoare de atacuri cerebrale. Folosiți 4 picături, de 3 ori pe zi.
Sursa: maRaw
