Chiar daca se gaseste pe tarabele din piata, mai tot timpul anului, sfecla rosie se poate conserva pentru iarna, in otet. Este o „muratura” minunata pentru fripturile din carne de porc, impanata cu grasime, preparate la cuptor sau la tigaie si pentru friptura de berbec, pregatita la cuptor.
Pastrarea sfeclei proaspete, pe timp de iarna !
Sfecla rosie se pastreaza in beci, povarna sau magazie, in cutii din lemn cu nisip umezit, „infipte” in nisip. Se poate pastra si in balcon, infasurata, bucata cu bucata, in ziare si apoi sfeclele infasurate, bagate in pungi din plastic, in care s-au facut gauri cu o furculita, pentru a nu transpira in timpul depozitarii si a se evita astfel stricarea.
Sfecla rosie, rotunda sau usor alungita, de marime potrivita, se cumpara proaspata, de la precupete, din piata. Daca se poate, alegeti de pe tarabe, sfecla rosie „decorata” cu cateva frunzulite verzi, care arata ca este proaspat scoasa din pamant.
De avut in vedere !
Evitati sfecla vanduta de comercianti, plina de ingrasaminte chimice sau tratata cu stimulatori de crestere, care o fac sa nu aiba gust, dupa preparare. Dispare chiar si culoarea rosie, de un sangeriu curat. Cum o deosebim ? Nimic mai simplu. Sfecla rosie de la comercianti are aceeasi marime si forma, este spalata omogen si uscata artificial. Cea de la tarani, mai are si urme de pamant sau nisip si in plus are frunzulite verzi.
Atentie sa nu va pacaliti !
Sfecla furajera, are de regula forma lunguiata si un colorit de un rosu indoielnic.
Sfeclele se spala bine cu apa calduta si se taie radacinile ramase, fara a intra in sfecla propriu zisa, care este de un rosu intens. Se curata bine pamantul sau nisipul, pentru a evita ulterior, sa aveti ce „rontai” prin dinti.
Sfeclele intregi, se aseaza intr-o tava mai mare, lasand spatii mai mari intre ele. Daca vreti sa evitati spalatul din greu al tavii, pe fundul acesteia se asterne o hartie de pergament/ hartie de copt.
Tava se acopera cu o hartie de pergament, umezita si se introduce in cuptorul incins al aragazului, la foc potrivit. Coptul sfeclei este in functie de marimea acesteia. Pentru sfeclele din imagine, coptul dureaza cca. 1 ora si un sfert.
Daca sunteti nerabdatori sau grabite !
Ridicati cu atentie coltul hartiei de pergament (atentie, sa nu va napadeasca aburul strans sub hartia de copt) si incercati sfecla cu varful cutitului.
Sfeclele coapte se lasa putin la racit si se curata de coaja formata, prin coacere.
Dupa racire, sfeclele se taie rondele sau in orice forma doreste gospodina si se aseaza in borcane. In borcane se pun boabe de piper si hrean dat pe razatoare.
Se prepara un amestec din otet alimentar, din vin, de 9 grade si apa rece, in proportie de 1:3. In amestec se adauga o lingurita rasa, de sare grunjoasa la litrul de amestec si se fierbe, in cateva clocote. Amestecul otet-apa, se toarna cald, peste rondelele/ cuburile/ rozetele, etc. de sfecla rosie coapta.
Nu uita !
Puneti un varf de cutit, sub borcan, inainte de a turna amestecul de otet – apa, fierbinte. Dupa turnarea acestuia, s-ar putea sa va para rau, daca ati uitat de cutit.
Alternativa!
Sfecla poate fi fiarta, in apa rece, la foc potrivit, pe ochiul aragazului, cu capacul pus pe oala, in loc sa fie coapta. Sfecla rosie conservata in otet va fi la fel de delicioasa.
Cand se serveste, sfecla rosie conservata in otet, se scoate din borcan, se scurge bine de lichid si se amesteca cu ulei de masline si hrean ras.
Daca nu ai fost prevazator si nu ai hrean ras, pus la borcan !
Bucatile de sfecla rosie, amestecate cu cateva feliute de ardei gras sau ardei capia, proaspat, patrunjel verde, tocat marunt si ulei de masline sunt la fel de gustoase.
Pofta buna!
