Sărbătoare solară şi lunară totodată, (24 iunie), i se mai spune Drăgaica, Ziua Soarelui, Ursina, Amuţitul Cucului. Se spune că sânzienele sunt zâne, că sunt fete-flori. Sunt personaje mitice ce stau sub semnul unei tainice antropomorfizări a plantei cu acelaşi nume. În unele locuri li se spune drăgaice. Spre deosebire de Rusalii, care sunt frumoase şi rele, Sânzienele sunt frumoase şi bune. Trăiesc în cete, ascunse de ochiul omenesc, şi îşi fac simţită prezenţa doar în noaptea de 23 spre 24 iunie, când cerurile se deschid. Atunci dansează în poieni şi pe maluri de ape, intensifică mirosul florilor, sporesc puterea tămăduitoare a plantelor de leac. Dacă oamenii sunt răi, Sânzienele devin nemiloase şi îi pedepsesc pe măsură.
Noaptea de Sânziene este, aşadar, una dintre marile nopţi de peste an, când cerurile se deschid iar cele două lumi comunică. Este o noapte magică în care plantele tămăduitoare au cel mai mare leac, florile câmpului au cel mai puternic parfum, iar luna are cea mai frumoasă lumină. Este singurul moment din an în care feriga face o floare albă, strălucitoare ca o stea, ce în zorii zilei dispare. Se povesteşte că cine o vede capătă puterea de a citi gândurile oamenilor şi de a afla comorile ascunse… În Noaptea de Sânziene înfloreşte şi “iarba-fiarelor”, care va lumina în întuneric ca aurul iar la răsărit va picura sânge, lăsând urme roşiatice pe pământ. I se mai spune “iarba-tâlharilor”, pentru că hoţii şi haiducii pot deschide orice încuietoare cu ea. Tot atunci se culege “nebunariţa”, cea mai veche plantă folosită în ritualurile magice, folosită de vrăjitoare pentru a putea zbura. În Noaptea de Sânziene animalele grăiesc cu glas de om şi, dacă le asculţi, poţi afla de la ele toate tainele lumii.
În Noaptea de Sânziene porţile cerului sunt deschise şi se întorc strămoşii acasă, Moşii de Sânziene. În Noaptea de Sânziene înfloresc sânzienele. Dacă dormi cu ele sub pernă, îţi arată ursitul, dacă le prinzi în păr ori le pui în sân, eşti drăgăstoasă tot anul, dacă te scalzi în roua lor, eşti frumoasă şi dragă cui vrei tu. Plante oracol, plante magice, plante tămăduitoare, sânzienele sunt ipostaze vegetale ale zânelor cu acelaşi nume… “Du-te Soare, vino Lună, Sânzienele îmbună,/ Să le crească floarea floare,/ Galbenă, mirositoare,/ Fetele să o adune,/ Să le prindă în cunune…”.
Imunizarea la boli. Îmbăierea copiilor în infuzie de sânziene era un remediu clasic pentru a-i feri de boli tot anul şi pentru a-i ajuta pe bătrâni să-şi păstreze tinereţea. Se spunea că cine se îmbăiază cu sânziene sau poartă sânziene la brâu în preajma Nopţii de Sânziene, va fi ferit de dureri de spate toată iarna. Femeile purtau sânziene la brâu, pentru a fi ferite de dureri de mijloc.
Plină de magie și mister, Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după solstițiul de vară, pe 24 iunie. Tot în această zi, Biserica Ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. În credinţa populară, noaptea dinspre Sânziene este considerată magică şi sfântă. Atunci, cerurile se deschid la miez de noapte, forţele benefice şi malefice ajung la apogeu, iar barierele dintre lumea reală şi cea de dincolo, cad.
Biserica Ortodoxă face pomenirea Naşterii Sfântului Ioan Botezatorul în ziua de 24 iunie. Sfântul a venit pe lume cu şase luni înainte de naşterea lui Iisus Hristos, căruia i se celebrează atât zămislirea, cât şi naşterea şi moartea. Sărbătoarea este atestată documentar în secolele IV-V, când se fixează definitiv şi data Crăciunului.
Noaptea de Sânziene
Graniță între pământ şi cer, Noaptea de Sânziene stă sub semnul Lunii şi Soarelui, iar misterul ei a fost şi rămâne greu de descifrat. Se crede că vraja acestei nopţi este percepută doar de cei care participă la ritualuri. Zâne cu părul galben şi rochii albe de aburi, Sânzienele dansează în această noapte, în hore ameţitoare, mutându-se dintr-un loc în altul şi cântând în aer cu glasuri măiestre, melodii ameţitoare. Pe dealuri se aprind focuri uriaşe, iar oamenii, încinşi cu brâuri din pelin, se rotesc în jurul focului. Brâurile sunt aruncate apoi în foc, ca să ardă odată cu posibilele necazuri. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări și se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica, iar întregul an va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit.
După miezul nopţii
Focurile se sting, oamenii se îndreaptă spre casele lor, lăsând locul spiritelor, care, în credinţa populară, hoinăresc prin lume. Tot în această noapte se înconjoară casa cu făcliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fâneţele, grajdurile, pentru ca anul următor să fie mai bogat. În acelaşi timp, se fac zgomote puternice pentru a alunga duhurile rele.
Fetele îşi pun flori de sânziene sub pernă, ca să-și viseze ursitul.
Dansul Sânzienelor
În credința populară, Sânzienele sunt percepute ca divinităţi magice, frumoase şi bune, asemănătoare zânelor, care au puteri asupra pământului, făcându-l să rodească. Ele vindecă bolile şi suferinţele oamenilor, iar plantele atinse de ele, au puteri miraculoase. Fuioare uşoare de vând în timpul zilei, noaptea se transformă în zâne cu părul galben şi rochii albe de abur, ce dansează hore ameţitoare, mutându-se dintr-un loc în altul, cântând cu glasuri nemaiauzite. Pure şi nobile, foarte greu de perceput, predispuse la mişcări rapide, ele sunt peste tot.
Dacă li se nesocotește ziua
Acestea îi pot lovi pe cei păcătoși cu „Lanţul Sânzienelor, pot stârni din senin vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără de rod şi florile fără de leac. De asemenea, ele pot abate asupra satelor furtuni cu grindină şi fulgere. Sânzienele se razbună pe femeile care nu le respect sărbătoarea, pocindu-le gura. Nici barbații nu scapă prea ușor. Pe cei care au jurat strâmb sau au făcut alt rău, îi așteptă pedepse îngrozitoare.
Tradiții și obiceiuri
În unele zone ale țării, din florile albe sau galben-aurii se fac bucheţele sau cununi împletite, care se pun pe la porti, uşi, ferestre şi chiar în grădini, printre pomi, pentru a proteja casa sau gospodăria şi a aduce belşug. Cununile bărbaţilor sunt împletite în formă de cruce, iar cele ale fetelor în formă de cerc, apoi sunt aruncate pe casă. Se spune că, în funcţie de semnele pe care Sfintele le lasă în timpul nopţii pe flori, fetele tinere vor şti când se vor căsători. Dacă jerbele se opresc pe acoperiş, este semn că va avea loc o nuntă curând, iar dacă vor cădea pe pământ, ursitul sau ursita vor mai trebui aşteptaţi.
Pentru a fi sănătoși și pentru a avea spor în muncă, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încingeau peste șale cu tulpini de cicoare.
Pentru alungarea spiritelor malefice, se aprindeau focuri în care se aruncau substanțe puternic mirositoare, se buciuma și se striga în jurul focurilor.
Roua Nopţii de Sânziene
Are proprietăţi magice. Se crede că, cei ce se vor spală cu rouă în zorii zilei de 24 iunie, vor fi mai chipeşi. Cine nu are un talisman, îl poate crea. Astfel că, dacă lasă un obiect în această noapte afară, roua care se depune pe el îi va conferi proprietăţi magice, cu condiţia să fie luat înainte de răsăritul soarelui.
În ajun de Sânziene
Fetele care vor să se mărite se întâlnesc cu flacaii care doresc să se însoare. Ei pregătesc ruguri, aprind făclii pe care le învârtesc în sensul mişcării soarelui şi cântă.
În Noaptea de Sânziene
- Femeile culeg ierburi de leac şi fac descântece. Multe din florile şi ierburile care se culeg le duc la biserică pentru a fi sfințite și astfel vor fi curăţate de influenţ
- ele negative. Se spune că numai florile culese în această noapte sunt bune de leac.
- Fetele care vor să afle numele viitorului soţ, trebuie să ia un vas cu gura largă, sa-l umple cu apă proaspată şi să picure în el 23 de picături de ceară de la o lumânare roşie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar ele trebuie să urmarească ce iniţiale formează acestea. Prima inţială formată va da numele viitorului lor soţ. Băieţii vor așeza un fir de Sânziană în fereastră, aşteptând apoi semnele lăsate în timpul nopţii. Ei aflau astfel dacă se vor căsători în acel an. Dacă trei ani la rând nu primesc niciun semn, înseamnă că aceştia nu au ursită.
Lista credintelor populare legate de aceasta sarbatoare este foarte bogata:
– În aceasta noapte, ca si în noaptea de Craciun, se spune ca animalele stau de vorba. Cine le pândeste le poate întelege graiul si poate afla multe taine.
– Tot în aceasta noapte se spune ca rasare în mod magic floarea alba de feriga, care aduce noroc celui care o va culege, înfruntând curajos duhurile care o pazesc; acesta va putea citi gândurile oamenilor si va descoperi comori ascunse.
– În aceasta noapte se înconjoara casa cu facliile aprinse, la fel câmpurile cu cereale, fânetele, grajdurile, aceasta pentru ca anul urmator sa fie mai bogat. În acelasi timp, se fac puternice zgomote nocturne pentru a alunga duhurile rele.
– Daca o fata arunca un buchet de flori de Sânziene prin usa deschisa sau prin fereastra, atunci îsi va gasi în acest an ursitul. Alteori buchetul se pune sub perna, caci se spune ca visele din aceasta noapte se împlinesc.
– Perioada solstitiului de vara este si prilej pentru organizarea târgurilor, bâlciurilor si iarmaroacelor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea casatoriei (Târgurile de Fete).
– Una dintre plantele deosebit de folosite în medicina populara este verbina. Pentru ca sa aiba eficienta, verbina se culege doar în noptile de Sânziene, de Înaltarea la Cer si de Sf. Petru si Pavel. Acestei plante i s-a acordat o importanta si un respect deosebit, înca din antichitate: romanii îsi împodobeau cu ea templele. Se considera ca este sub influenta planetei Venus, de aceea era folosita în ritualurile pentru dragoste. Daca se punea pe câmp, atunci aducea prosperitate si recolta bogata. Daca se punea în pantofi, îti lua oboseala pe loc. Se spune ca nu e voie sa o scoti din pamânt cu un obiect din fier, ci doar cu unul din argint. Însa înainte de a o scoate se toarna pe pamânt ceara si miere. Dupa ce este scoasa (în noaptea sarbatorilor amintite) trebuie sa fie pusa usor pe pamânt si sa fie vegheata pîna la rasaritul zorilor. În medicina populara se mai spune ca daca culegi aceasta planta înainte de asfinfitul soarelui, tot anul urmator nu vei avea dureri de cap.
– La solstitiul de vara se atârna crengi de artar la usi si la ferestre, pentru ca exista credinta ferma ca în acest fel vor fi îndepartate toate fortele malefice. Frunzele de artar culese în aceasta zi si puse la uscat vindeca orice rana si înlatura durerea de cap.
– Daca hainele, covoarele si asternuturile sunt expuse în 24 iunie la soare, ele nu vor fi mâncate de molii.
– Daca în aceasta zi vezi o furnica rosie, aceasta este de foarte bun augur. Iar daca gasesti o furnica în portmoneu, este un semn indubitabil ca vei avea un an foarte bogat.
Floarea de soc
– În unele zone se obisnuieste ca în aceasta zi sa se manânce turte din aluat cu flori de soc, în felul acesta întregul an care urmeaza vei fi sanatos. Crengute de soc sunt atârnate la ferestre si la usi, pentru a apara în felul acesta casa de orice necazuri si boli si pentru a se asigura astfel bunastarea în tot anul urmator. Din cele mai vechi timpuri, socul este plantat lânga casele oamenilor deoarece se crede ca în el salasluieste un duh sau o zâna buna care-i apara pe oameni de nenorociri. E considerat un sacrilegiu sa tai un soc, copacul despre care taranii spun ca „în fata lui trebuie sa-ti scoti palaria”.
– Se spune ca daca culegi si manânci la miezul noptii de Sf. Ion Botezatorul petalele florii de grâu, numita albastrica, tot anul vei avea noroc în toate.
Puterea tămăduitoare a Sânzienelor
Sânzienele, aceste flori minunate, cu inflorescențe mărunte și pline de pafum, au multiple întrebuințări atât în medicină, cât și în cosmetică.
Recoltarea
Se face doar atunci când sunt complet înflorite. Se taie la 3-5 cm deasupra solului, se usucă la umbră, în strat subţire şi se întoarc zilnic. Pentru uz medicinal, se folosesc florile, iar preparatele principale sunt infuzia, maceratul la rece şi tinctura.
Pulberea
După uscare, florile se macină fin, apoi se cern. Doza la adulţi este de o linguriţă, de trei ori pe zi. Pulberea se ţine sub limbă, timp de 10-15 minute, apoi se înghite cu puţină apă. La copii, doza se înjumătăţeşte.
Tinctura
Sânzienele galbene uscate se macină până se obţine o pulbere. Se pun 20 de linguri de pulbere într-un litru de alcool de 50 grade (o jumătate de litru de alcool alimentar îndoit cu apă) sau într-un litru de rachiu natural. Se lasă la macerat 12-14 zile, agitându-se zilnic vasul. La final, lichidul se strecoară şi se aşează în sticluţe închise la culoare.
Maceratul
Într-un litru de apă se pun 4-6 linguri de pulbere de plantă. Se lasă la macerat, la temperatura camerei, timp de 8 ore. Se filtrează şi seconsumă imediat sau, cacă este ţinut la frigider, în maxim 8-10 ore.
Ceaiul
Planta mărunţită se pune seara la macerat, apoi a doua zi se strecoară, iar plantele rămase după macerat se opăresc. După răcire, se amestecă cele două extracte şi se beau pe stomacul gol. Ceaiul de sanziene este un leac eficient pentru bolile de rinichi,
Unguent
Se topeşte un pachet de unt, se spumuieşte, iar când untul se va limpezi, înainte de răcire, se adaugă două linguri de extract fluid de Sânziene. Pasta se omogenizează şi se pune la rece.
Efecte terapeutice
Cercetările au demonstrat că terapia cu Sânziene este un remediu eficient în mai multe afecțiuni.
Cistita şi bolile renale
Preparatele din sânziene măresc diureza şi contribuie la eliminarea calculilor renali. Pentru tratamentul adjuvant al cistitei şi al bolilor renale se iau 1-2 linguriţe de tinctură de sânziene, diluate în 100 ml de apă, de trei ori pe zi.
Hernia
În acest caz, se administrează o lingură de tinctură de Sânziene în jumătate de cană de apă, de trei ori pe zi, între mese. Tratamentul dureaza 49 de zile, timp în care mesele vor fi moderate din punct de vedere cantitativ. Se vor evita alimentele care balonează sau constipă. Suplimentar, înainte de masă, se ia un vârf de cuţit de pulbere de chimen şi unul de sânziană galbenă.
Leac pentru rinichi și ficat
Ceaiul de sânziene este foarte eficient pentru bolile de rinichi, sau pentru afectiunile localizate la nivelul ficatului, pancreasului şi splinei. În tratamentul acestor afectiuni se recomandă infuzia combinată din flori, care se prepara astfel: se pun două lingurițe de pulbere de sânziene la înmuiat într-o jumătate de cană cu apă, de seara până dimineața, timp în care se filtrează. Pulberea rămasa se opărește cu o jumătate de cană de apă fierbinte. Se lasa la infuzat 15 minute, iar după ce se răceste, cele două extracte se amestecă. Se consumă trei căni de infuzie pe zi, înaintea meselor principale. Tratamentul trebuie urmat timp de două luni și se poate repeta după 30 de zile.
Bolie sistemului nervos
Maceratul de sânziene la rece s-a dovedit a fi foarte eficient în acest caz. Pentru prepararea lui se folosește o lingură de plantă uscată, care se macerează timp de 8-10 ore, într-o cană cu apă rece. Preparatul se strecoară, ceaiul se încălzește puțin și se administrează trei căni pe zi, timp de două luni. După 14 zile, se poate repeta.
Reglează tiroida
În afecțiunile corzilor vocale și ale tiroidei, este foarte eficientă gargara cu infuzie concentrată de Sânziene. Se prepară din trei lingurițe de sânziene uscate la 250 ml apă clocotită. Se face gargară zilnic, cu trei căni de infuzie.
Protejează pielea
Compresele cu infuzie de sânziene ajută la menținerea elasticității pielii și la estomparea ridurilor. Se prepară dintr-o linguriță de flori uscate la o cană de apă clocotită. Se aplică pe față dimineața și seara. Și unguentul de Sânziene ajută în cazul bolilor cutanate.
Sursa: Cunoaste lumea Accent Media
