Icoana pe suport de lemn de tei, confectionata cu foita de aur. Lucrare din colectie particulara, opera a pictorului Casian Murarasu din 2010
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este considerată și ca data care anunța începutul verii pastorale, tot asa după cum cea a Sfântului Dumitru (26 octombrie) marchează încheierea ei. De Sf.Gheorghe, oile ieșeau la pășunat și vitele la ciurda! La aceasta data se tocmeau pe vremuri oamenii pentru lucru în câmp, la stana, pădure, în general la muncile agricole de peste an. Înțelegerea era pe un an sau până la Sf.Dumitru în toamna! Era o vorba la țară: „Sf.Gheorghe tocmește și Sf.Dumitru platețte!”
Se spune ca atunci când Sf.Gheorghe “alerga cu calul sau împrejurul pământului, iarba înverzește, codrul înfrunzește, pămîntul se deschide și vine primăvara!” Am citat din lucrarea lui Marcel Lutic “Timpul sacru. Sărbătorile de altadată”.
Iată câteva tradiții, obiceiuri și superstiții legate de Sfântul Gheorghe:
– Noaptea din ajunul sărbătorii, dintre 22 si 23 aprilie, este numita noaptea Mânicătoarei, despre care se spune ca este sora Sfântului Gheorghe, și este considerata ca o noapte de temut.
– Se spune ca este bine sa stai în casa în aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei cărora le ies noaptea sufletele și bântuie prin sate, călăresc pe cozi de matura și pricinuiesc necazuri.
– Superstiția spune ca este bine să se pună ghimpi, mărăcini sau crengi de măcieș la ușa grajdului pentru ca sa se înțepe strigoii când vin să ia mana vitelor.
– Holdele trebuie înconjurate de o femeie „cu rânduieli” (aflata la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniți să ia mana grâului.
– Dacă înainte de Sfântul Gheorghe prinzi un șarpe, îi tai capul, apoi il porți la pălărie sau basma și, dacă te duci în capul satului cînd ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale.
– Exista superstiția că, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post ( ca în acest an, 2013) tot anul laptele vacilor și oilor va fi slab.
– In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sfantul Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi sa se puna ramuri de salcie.
– La biserici in aceasta zi se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele.
– În unele regiuni fetele sunt stropite cu apa proaspătă de fântână, la fel ca și obiceiul de Paște, când fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul avand semnificație dubla, de substanță purificatoare si element favorabil fecundarii.
– Se mai spune ca de Sf Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi.
– Aceasta zi se spune ca este una prielnica pentru a se face farmece de dragoste.
– In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.
– In dimineata zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa, pe furis, care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
– În aceasta zi fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau ca vor fi înzestrate cu toate virtuțile și ca se vor căsători în cel mai scurt timp.
– În zori de zi, înainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furiș în pădure, în locuri ferite și îndepărtate, pentru a culege ciuperci – mătrăguna, pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința ca aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Mătrăguna recoltata acum era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor bolii sau la practicarea vrăjilor de măritiș pentru fetele urâte sau bătrâne, a vrăjilor pentru îmbogățire și câștigare a faimei sau a celor de înmulțire a laptelui la vaci. Mătrăguna putea sa provoace și nenorocire, sărăcie, urâțenie, nebunie sau moarte, în funcție de modul cum era folosita, de riturile sau vrăjile în care era uzitata sau în funcție de actul care-i declanșa puterea.
– La fel și băieții, în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, pleacă la cules de “iarba fiarelor”, considerate o planta miraculoasa, ce putea sa sfărâme lacătele și lanțurile sau putea sa le confere lor, flăcăilor, proprietăți miraculoase.
– Nimeni nu avea voie sa doarmă în aceasta zi deoarece se credea ca acel care încalcă interdicția avea sa fie somnoros întregul an.
– In zona Bucovinei, dar mai demult in zona Hârlaului, exista obiceiul urzicatului. (Aspect cunoscut de la soție, care având mulți frați și surori, de Sf. Gheorghe, lua o porție zdravănă de urzici la picioare)! În aceasta zi, tinerii se atingeau pe mâini și pe picioare cu tulpini de urzica astfel crezând va vor deveni mai ageri, mai harnici, mai sănătoși și vor aveam mai multa putere de muncă.
– În ziua de Sfântul Gheorghe încă se mai obișnuiește a se împodobi stâlpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie înmugurită pentru ca sa fie apărați de boli și paguba;
– Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni pana la anul, când obiceiul se reînnoiește.
– Gospodarii dau foc gunoaielor și vechiturilor din gospodarii. Cenușa de la acest foc se amesteca foarte bine cu untura cu care se ung ușile și ferestrele grajdurilor pentru a-i împiedica pe strigoii care intra la animale în aceasta noapte sa le fure mana.
– Bărbații nu ies în aceasta zi în sat cu capul descoperit pentru ca ar putea fi prinși de “strigoaie”, fermecați și transformați în cai.
– Superstiția spune că dacă gospodarii se stropesc cu apa neînceputa luata dis de dimineața din fântâna, apoi cu agheasma, acestea alunga orice vraja din casa lor.
– Fetele care vor sa fie iubite seamănă busuioc în zorii zilei. Apoi udă semințele cu apa adusă într-un vas nou, de la izvor. Când busuiocul este înflorit fetele se duc la hora purtând acest simbol al iubirii în păr.
Nu știu câte din aceste obiceiuri și tradiții populare se mai păstrează astăzi la sate! Civilizația a dus la uitarea unor obiceiuri și tradiții.
Pe data de 23 aprilie, militarii români sărbătoresc Ziua Forțelor Terestre, al căror patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință.
In unele zone, in ziua de Sfantul Gheorghe, barbatul pune ramuri verzi la stalpii portilor, la ferestre si usi, la grajduri si gradini, dar si la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forte malefice. Aceste ramuri se pastrau apoi peste an, ca leacuri impotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dadeau hrana animalelor pentru a le feri de duhurile rele.
Se zice ca fetele mari daca priveau intr-o galeata cu apa la miezul noptii, in ajunul zilei de Sangeorz, isi puteau vedea ursitul. In unele zone ale tarii, fetele impleteau cununi verzi si le presarau pe ulita. Apoi urmareau ce feciori calca pe ele. Daca baietii pe care ii indrageau nu calcau cununele, era semn ca fetele urmau sa se marite in acel an. Apoi coronitele erau pastrate peste an pentru vraji de dragoste. In alte zone, fetele mergeau in ziua de Sf. Gheorghe in padure pentru a aduna matraguna, apoi atarnau plantele sub streasina pentru a avea petitori bogati.
Si feciorii aveau ritualurile lor. In ziua de Sfantu Gheorghe plecau in cautarea ierbii fiarelor, planta miraculoasa care deschide orice lacat. De asemenea, in ajun, flacaii puneau intr-o dumbrava, intr-un loc ascuns o galeata cu apa. Apoi, la rasaritul soarelui, in ziua de Sfantul Gheorghe, plecau sa vada galeata. Daca in galeata gaseau iarba verde, era semn ca flacaul se va insura in acel an cu fata care ii era draga. Daca era ceva uscat, era semn ca nu se insoara in acel an. Iar daca gasea pamant, era semn rau si se credea ca feciorul va muri curand.
In unele zone se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul. O alta traditie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune ca cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos intreaga vara.
In ziua de Sangeorz, se aleg ciobanii care urmeaza sa ia in primire oile pana la sarbatoarea de Sf. Dumitru. Gunoiul din adunat in ziua de Sfantul Gheorghe se pune la radacina pomilor, pentru a rodi. Se zice ca data in dimineata de Sf. Gheorghe e multa roua, anul va fi imbelsugat.
In Bucovina, Maramures, Apuseni, Valea Muresului, Turda, mai exista practia Focului Viu. Focul era aprins de flacai, in gospodariile din sat sau pe pasuni. Trebuia folosite exclusiv lemn si iasca pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il directionau catre animale pentru a le apara de strigoi si a le feri de boli. Apoi, tinerii si copiii sareau peste foc pentru a fi feriti de rele si necazuri peste an.
Sursa: Etnografie si folclor in zona Hârlău Obiectiv.info
